Băseşti

LOCALITĂŢI APARŢINĂTOARE

  1. Sat BĂSEŞTI
  2. Sat ODEŞTI
  3. Sat SĂLIŞTE
  4. Sat STREMŢ
Informaţii generale:

  1. An atestare documentară: 1391
  2. Relief: predominant şes şi deal
  3. Râuri principale: Sălaj
  4. Cel mai apropiat spital: la Baia Mare, 54 Km (10 km de Cehu Silvaniei, jud Sălaj)
  5. Cea mai apropiată cale ferată: Ariniş, la 10 km de centrul de comună
Comuna Băseşti sau “Mica Romă” de la poalele Codrului, cum o numeşte dirijorul Valentin Băinţan, este situată la întâlnirea judeţelor Maramureş, Sălaj şi Satu Mare. Băseşti-ul este considerat a doua localitate din Transilvania ca valoare spirituală, după Blaj şi poartă amprenta venerabilului preşedinte al P.N.R., George Pop de Băseşti, care alături de alte personalităţi şi asociaţii ale vremii, au marcat destinul poporului român din Transilvania.

Testamentul marelui om şi patriot, George Pop de Băseşti, este pus în aplicare după 100 de ani, de către primarul comunei. În centrul atenţiei şi al preocupărilor acestuia se află şi mănăstirea greco-catolică Sfântul Anton. Aceasta este amplasată pe un deal ce oferă o privelişte deosebită spre Baia Mare şi Măgura Şimleului. Locul pe care astăzi prinde contur complexul mănăstirii, având o suprafaţă de 15 ha, a fost cândva gradina lui George Pop de Băseşti. De mănăstire va aparţine o pădure întinsă pe o suprafaţă de peste 400 ha, până la hotarul cu judeţul Satu Mare. Mănăstirea va avea o biserică, un centru cultural cuprinzând biblioteca şi sală de conferinţe, chilii, centru pentru bătrâni şi copii orfani.

Fundaţia “George Pop de Băseşti” organizează manifestări culturale, lansări de carte, întâlniri cu ziarişti, scriitori, oameni de cultură. Tot la Băseşti,  fiinţează Festivalul de Literatură şi Colocviile de Istorie “George Pop de Băseşti”. Încet dar sigur, Băseşti-ul redevine un important centru de religie, cultură, spiritualitate.

OBIECTIVE ISTORICE

1. Casa lui Gheorghe Pop de Băseşti; (Nr. 107 A.)

2. Monumentul funerar al familiei Gheorghe Pop de Băseşti (În cimitir.)

3. Biserica de piatră “Sf. Arhangheli”, 1832.