LOCALITĂŢI APARŢINĂTOARE
|
Informaţii generale:
|
biserica veche Postabiserica veche Posta2DSC_0077DSC_0078DSC_0079DSC_0087DSC_0092DSC_0093DSC_0098DSC_0104DSC_0113DSC_0121DSC_0122DSC_0136DSC_0139DSC_0163DSC_0167DSC_0185DSC_0206DSC_0210DSC_0213DSC_0217DSC_0224DSC_0225DSC_0230DSC_0232DSC_0236DSC_0250DSC_0270DSC_0276DSC_0349DSC_0374Traditionala_DSC_0351!RemeteaCH_DSC_0033!RemeteaCH_DSC_0073!RemeteaChioarului_DSC_0009!RemeteaChioarului_DSC_0031!RemeteaChioarului_DSC_0064!RemeteaChioarului_DSC_0083!RemeteaChioarului_DSC_0099!RemeteaChioarului_DSC_0102!RemeteaChioarului_DSC_0106!RemeteaChioarului_TaraMM_DSC_0028 |
|
|
Într-un loc legendar din întinsa şi deosebita Ţară a Chioarului se află o străveche vatră de civilizaţie şi cultură, o aşezare ce poartă numele Remetea Chioarului. Comuna Remetea Chioarului este aşezată în partea sudică a judeţului Maramureş la o distanţă de 18 km. de Baia Mare şi face parte din categoria localităţilor dezvoltate în timp cu un relief variat şi un contur răsfirat. Are în componenţa sa localităţile: Berchez, Berchezoaia, Remecioara şi Posta. Teritoriul comunei se învecinează la nord cu localitatea Săcălăşeni, la est cu Coaş, la sud Buteasa şi la vest cu Somcuta Mare.
Istoricul localităţii Remetea Chioarului se împleteşte strâns cu istoria Cetăţii Chioarului a cărei ruine se văd şi astăzi în apropierea localităţii. Localitatea a făcut întotdeauna parte din domeniul Cetăţii Chioarului fiind în imeditata ei apropiere.
Pentru prima dată, Remetea Chioarului, este amintită într-un document din 1405, sub numele de Remethe, dar este atestată documentar abia în anul 1566. Numele ei se pare că ar provini de la o mănăstire de călugări eremiţi, argumentul constând în faptul că locuitorii satului sunt porecliţi de cei din satele vecine călugări. Relief. Din punct de vedere geomorfologic, în comună Remetea Chioarului altitudinea maximă întâlnită pe teritoriul comunei este de 450 m (Dealul Berchezoii).
Relieful este reprezentat de o serie de dealuri şi coline, resturi ale unei mari platforme, astăzi intens fragmentată şi distrusă de eroziunea unor ape curgătoare. Soluri. Caracteristic zonei în care este situată comună, solul este fertil. Aceste soluri sunt reprezentate de solul nisipos şi arinos. Gradul de fertilitate al solurilor este satifacator. Solul prezintă caracteristici favorabile pentru cultivarea legumelor, fructelor şi cerealelor.
Flora şi Fauna. Flora şi fauna din comună este cea specifică de deal, zona este colinară. Zona fiind situată din punct de vedere morfologic în regiunea câmpiilor cu o altitudine medie de 400 m, cu o apropiere de sectorul de influenţa vestică în climă, care explică sporul general al precipitaţiilor, are ca vegetaţie predominată aceea de dealuri şi podişuri: făget, goronete. Clima. Climatul în zona este caracteristic câmpiilor. Temperatura medie anuale variază între 12°-15°C. Datorită vânturilor de vest din direcţia dominantă sud-vest şi sud-est. Precipitaţiile sunt destul de ridicate cu o medie de 800 ml/an. Pe ansamblu au un climat de dealuri joase. |
Diversitatea mare a formelor de relief determina şi o mare diferenţiere climatică sub aspectul precipitaţiilor, care constituie una din verigile principale ale circulaţiei apei în nature. Valoarea practică a precipitaţiilor consta mai mult în caracterul decât în cantitatea lor. Când au o intensitate moderată, apa se infiltrează în sol până la mari adâncimi, iar când cad sub formă de averse, o bună parte din apă nu apucă să se infiltreze, scurgându-se la suprafaţă. Studiul precipitaţiilor atmosferice are un rol important, deoarece acesta constituie rezerva de umezeala a solurilor şi de alimentare a râurilor. Din cantitatea medie anuală, cantităţile anotimpuale medii se repartizează în mod normal după cum urmează: 235,2 m adică 23% primăvara; 303,8 m, adică 30% vara; 245,1 m, adică 25% toamna, şi 211,5 m, adică 22% iarna. Cantităţile lunare ale precipitaţiilor atmosferice cuprind valori foarte diferite de la o lună la alta şi de la un an la altul, datorită fluctuatilor continue ale circulaţiei generale a atmosterei. Luna iunie este lună în care cantitatea medie a precipitaţiilor este cea mai mare, şi anume de 105,5-118,8 m. Reţea hidrogarfică. Datorită zonei în care se află bazinul râului Lăpuş în apropiere de confluenţa cu râul Cavnic, comuna Remetea Chioarului deţine valente turistice ridicate, dar încă insuficient valorificate. Pe teriloriul comunei este cuprinsă o porţiune din Cheile Lăpuşului, zona greu accesibilă, dar foarte căutată de amatorii de natură şi drumeții. Debitul mediu al râurilor este de 38 mc/s. Debitele maxime se realizează primăvara şi începutul verii, perioade când se realizează şi maximul pluviometric. Debitele minime se realizează la sfârşitul verii şi la începutul toamnei. Fenomenele de inundaţie sunt legate de ploile torenţiale, când se realizează scurgeri rapide de pe versanţi.Rezervații naturale (zone protejate) Pe întreg teritoriul administrativ în care se află situată comuna Remetea Chioarului sunt zone protejate, cuprinzând Cheile Lăpușului. De remarcat este situl arheologic Cetatea Chioarului (Aria protejată Natura 2000). Datorită faptului că în comuna Remetea Chioarului ramură economică este în curs de dezvoltare și numărul de agenți economici cu activități de producție este restrâns, neexistând o sursă neidentificată de poluare a atmosferei, putem aprecia zona, ca fiind una propice dezvoltării economice și a mediului de viață. |