LOCALITĂŢI APARŢINĂTOARE
|
Informaţii generale:
|
53514d27cbd7253514d403db7653514d760acb053514d11961d453514c686019a!!Baita_DSC_DSC_0023!!BaitaDSC_DSC_0009!!Baitza_DSC_DSC_0031!BaitadesubCodru_DSC_0006!BaitaDSC_DSC_0008!Baitza_DCS_DSC_0060!Baitza_DCS_DSC_0122!Baitza_DSC_DSC_0089!Baitza_DSC_DSC_0093!Baitza_DSC_DSC_0097!Baitza_DSC_DSC_0105!Baitza_DSC_DSC_0124!BaitzaDSC_DSC_0043
|
Comuna Băiţa de sub Codru este situată în zona de sud-vest a judeţului Maramureş, la 50 km de Baia Mare, reşedinţa judeţului, în zona etnografică cunoscută sub denumirea de “Ţara Codrului”, în vecinătatea judeţelor Sălaj şi Satu Mare. Aflată la interferenţa a trei zone, pe piemontul dealurilor Codrului, Ţara Codrului o zonă cu o veche istorie, legată prin creaţia sa materială şi spirituală, de glia şi fiinţa neamului românesc, cu oameni care şi-au făcut o mândrie din lucrarea cu pricepere a ogorului dar şi din păstrarea datinilor strămoşeşti, a înregistrat în anii din urmă, profunde transformări economico-sociale.
Localitatea Băiţa de sub Codru este atestată documentar din anul 1475 sub denumirea de” Baicza”. Denumirea localităţii este dată de existenţa în secolele XV –XIX a unei activităţi de exploatare a aurului în Codrul Băiţei, activitate a cărei urme materiale şi de toponimie au rămas până în zilele noastre. |
Schimbarea denumirii comunei din „Băiţa” în Băiţa de sub Codru a fost determinată de existenţa pe teritoriul judeţului Maramureş a două localităţi cu denumirea „Băiţa”, cea de-a doua în componenţa comunei Tăuţi Măgherăuş şi de faptul că în mod obişnuit pentru diferenţierea celor două localităţi i se atribuia frecvent terminaţia „de sub Codru”.
Principala activitate economică în comună, este agricultura. Aceasta se desfăşoară în 687 exploataţii agricole familiale pe o suprafaţă de 2881 ha teren agricol. Silvicultura constituie de asemenea o activate economică importantă. Pe teritoriul comunei există o suprafaţă de 1857 ha păduri. Urmare a aplicării legilor de reconstituire a dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi forestere cea mai mare parte, adică 1359 ha trece în proprietatea cetăţenilor, a comunelor şi cultelor religioase. Diferenţa de 498 ha rămâne în proprietatea statului şi adimistrarea structurilor silvice ale statului. |