Comuna Mireşu Mare este situată în partea de sud-vest a Ţinutului Chioar şi a Depresiunii Baia Mare, la poalele nordice ale zonei deluroase Dealu Mare – Prisnelul. Forma de relief care predomină este lunca Someşului, satul Mireşu Mare fiind situat pe o câmpie joasă, local inundabilă, înconjurată de o câmpie mai înaltă, reprezentată de podul terasei de 15 – 20 m. Se remarcă faptul că pe teritoriul comunei putem găsi forme de relief foarte variate, de la câmpie şi luncă, la zone de deal. Păşunile întinse facilitează dezvoltarea fermelor de animale, în timp ce suprafeţele întinse de pădure încurajează dezvoltarea silviculturii şi agro-turismului.

Reţeaua hidrografică este bogată, principala apă curgătoare fiind râul Şomeş, care traversează comuna de-a lungul limitei vestice a acesteia, având ca afluenţi locali pârâurile Valea Stejerei şi Valea Idireaua.

Numele vechi al localitatii este Nireşu Mare, in maghiara Nagynyires, in traducere Mestecănişu Mare. Satul Mireş este atestat documentar din anul 1405. În apropiere de Tulghieş s-au descoperit bronzuri, monede dacice si romane din secolele I-III.

Temperatura medie a lunii iulie este de 20 grade C, iar a lunii ianuarie, de -3 grade C.
Vegetaţia este variată, potrivită formelor de relief existente.

Zona de terasă de luncă a fost ocupată în trecut de păduri de esenţă moale – arini, plopi, sălcii si mai ales ulmi.

Solurile variază după formele de relief. În zona de luncă se află soluri aluvionare, bogate în substanţe minerale, ceea ce le face propice pentru cultura porumbului şi a legumelor.

Condiţiile fizico-geografice ale comunei favorizează cultivarea terenurilor în special cu cereale, dar şi existenţa livezilor de pomi fructiferi.

Economia comunei Mireşu Mare se bazează în primul rând pe agricultură, in special legumicultură şi creşterea animalelor, morărit şi panificaţie. Altă ramură cu importanţă în economia locală o constituie industria lemnului, prin realizarea unor prefabricate .