LOCALITĂŢI APARŢINĂTOARE
|
Informaţii generale:
|
53454e7b5f97153454e594e25553454ee94af8a53454fe99107253564a3b2c6a4535647e577197535648a47b244535648b86b7ca535648e0c991f535649c024712535649fa8cd83535796fdad2ab5356461dda93453564979e3cde5345501503a775356494415b4f!TautiiMagheraus_DSC_0026!Tautiimagheraus_DSC_0035!TM_DSC_0023!TM_DSC_0033!TM_DSC_0036!TM_DSC_0039!TM_DSC_0043!TM_DSC_0048!TM_DSC_0056 |
Oraşul Tăuţii-Măgherăuş este situat în nord-vestul judeţului Maramureş, în imediata vecinătate a municipiului de reşedinţă de judeţ Baia Mare şi este străbătută de drumul european 58.
Pe teritoriul oraşului se întâlnesc forme de relief felurite: lunci, dealuri, văi, munţi. Oraşul este străjuit în partea de nord de versanţii sud-estici şi sud-vestici ai masivului Gutâi. Munţii Pietroasa Mică străjuiesc în partea de nord, satul Băiţa. Din aceşti munţi izvorăşte valea care poartă numele satului Băiţa şi valea care străbate satul Nistru şi îi poartă numele. Aceste văi străbat oraşul şi se revarsă în râul Someş. Din punct de vedere climatic, oraşul Tăuţii-Măgherăuş are un climat blând, lanţul muntos al Carpaţilor apără depresiunea de influenţa maselor de aer reci dinspre Nord-Est. Temperatura medie anuală este de 9,4 grade C. Formele de relief şi temperatura fac ca în zonă să se găsească vegetaţie specifică câmpiei, dealului şi muntelui, care motivează şi animalele şi celelalte forme de viaţă caracteristice acestui ambient natural. Specifică zonei este prezenţa unor specii de plante termofile cum ar fi castanul comestibil. Condiţiile naturale favorabile au făcut ca oraşul Tăuţii-Măgherăuş să fie locuit din cele mai vechi timpuri. Oraşul Tăuţii-Măgherăuş provine din unificarea satelor Tăuţii de Jos şi Măgherăuş. Localitatea s-a dezvoltat de-a lungul drumului către Satu Mare, la confluenţa văilor Băiţa şi Nistru şi se caracterizează printr-o structură de tip adunat, cu gospodării desfăşurate de-a lungul străzilor principale şi secundare. |
Date istorice despre existenţa localităţii Tăţii-Măgherăuş ca aşezare omenească există încă de la începutul secolului al XIII-lea. În monografia dr. Schonherr Gyula, publicată la Budapesta în anul 1910 se relatează că în anul 1216 valea care trece prin Tuţii de Jos purta numele de “Miszt”, denumire care se păstrează până în zilele noastre. Tot în această lucrare se arată că în urma mişcării lui Jan Hus din sec al XV-lea, în urma persecuţiilor care au avut loc, o parte dintre cei care au participat la mişcare s-au refugiat pe aceste locuri, unde s-au stabilit, întemeind aşezarea „Toutok”. În anul 1490, pentru prima dată în lucrările existente se vorbeşte despre acest „Toutok”. Primul document scris despre localitatea Tăuţii-Măgherăuş datează din 23 aprilie 1440. În acest an, familia Morocz din Moroczhida, în scrisoarea confirmată la Medieşul Aurit ataşează localitatea moşiei lor. În secolul al XV-lea Tăuţii-Măgherăuş aparţinea moşiei familiei Morocz. La sfârşitul sec. XVII zona, care în prezent se suprapune oraşului Tăuţii-Măgherăuş, a fost subordonată Cetăţii Sătmarului pentru ca în anul 1711 să devină proprietatea lui Karolyi Alexandru. Începând cu anul 2004 localitatea Tăuţii-Măgherăuş a fost declarată oraş.Resursele locale sunt constituite în principal de către resursele naturale (industria lemnului, fructe de pădure, peisajele propice ecoturismului) şi resursele umane (forţă de muncă neexploatată – rezultată în urma restructurării sectorului minier). OBIECTIVE ISTORICE: 1. Biserica de piatră (reformată) sec. XIV-XV 2. Casa parohială (reformată) veche, sec. XVIII 3. Biserica de piatră (ortodoxă) „Sf. Apostoli”, 1560-1830 |